Cum sa faci un ONG

In ideea de a ajuta si, poate, incuraja pe toti cei care vor sa faca ceva util locului si societatii in care traiesc, incep sa scriu despre cum noi, DTS Flow, ne ocupam de toate actele, umblarile, taxele, rugamintile de a duce la capat si de a legaliza toata treaba. Mentionez ca, desi pasii sunt universal valabili (desi cred ca sunt doar national valabili) o sa adaug detaliile referitoare la cum sa faci un ONG in TURNU SEVERIN, cei destepti urmand sa faca analogiile de rigoare. Site-ul de capatai care ma ghideaza este aici. Se pot afla adrese, contacte, trimiteri catre documente. De asemenea, o sa-l mai pun pe ici, pe colo, pentru cei rataciti.

Asadar:

PASUL 1:

Se plateste o chitanta de 5 lei la Finantele Publice (daca imi aduc bine aminte, la Ghiseul 11). Cand intreaba tanti pentru ce, spui ca pentru Depunerea cererii de aprobare a denumirii ONG-ului la Ministerul Justitiei. Trebuie sa ai buletinul la tine. Si tine bine de chitanta in original.

PASUL 2:

APROBAREA DENUMIRII. Exista 2 cai.

1: prin posta, trimiti chitanta si cererea(exista cerere tip, se gaseste aici, la punctul Disponibilitatea Denumirii) la Ministerul Justitiei, cu mentiunea pe cerere ca vrei raspuns prin posta. Se presupune ca primesti raspuns in 10 zile lucratoare. BULL SHIT, nu recomand, am facut asta de 2 ori, a 2a oara a fost trimisa chiar recomandata si nu am primit niciun raspuns, deci am pierdut 10 lei.

2:  Te duci frumusel si personal la Bucuresti, la Ministerul Justitiei, adica in Str. Apolodor, nr. 17. Adica, pe intelesul provincialilor, pe strada care leaga Piata Unirii de Casa Poporului, faci dreapta prin al 3-lea gang (parca) si ajungi in Str. Apolodor. Ministerul Justitiei e ultimul de la stanga la dreapta. Cu chitanta in original si cererea completata (poti s-o completezi direct acolo, dar iti trebuie pix) mergi la registratura (adica, cum intri, in dreapta, vis-a-vis de plictisitu’ gardian de la intrare). Acolo iti inregistreaza cererea, iti da o hartiuta cu un nr de registru si data in care sa vii. Iti va spune sa vii peste 5 zile lucratoare, intre 10 si 12.

Peste cel putin 5 zile lucratoare, cand te intorci, va trebui sa mergi mai adanc in Ministerul Justitiei. Adica treci de inutilu’ gardian de la intrare, urci cele 3 trepte, faci stanga si, in coltul din dreapta, e o usa care se presupune ca e Camera 6 (iti dai seama dupa 6-le scris cu pixul). Intri, arati hartiuta cu numarul de inregistrare, semnezi ca ai primit dovada, primesti dovada, buna ziua, la revedere!

Din momentul asta, daca e disponibila denumirea, e valabila 3 luni.

Bafta si pe mai tarziu!

Un prophète, R: Jacques Audiard, 150′

A MUST SEE, castigator al Marelui Premiu la Cannes in 2009:

Cum am mai spus, nu obisnuiesc sa scriu recenzii, dar daca vreti neaparat, uite una written by Peter Brunette / Hollywood Reporter.

Dans Bucharest

Sora-mea, fire calma, retrasa, dar observatoare, imi povesteste o intamplare. Cica se facea ca era in statie, asteptand autobuzul care s-o duca (sau s-o aduca) de la facultate. Intre timp, vine un altul si din el coboara un tip chill, cu castile in urechi, cu muzica lui si cine mai stie ce altceva in creier. Brusc, ii trece una prin fata, grabindu-se probabil sa prinda autobuzul care se pregatea sa plece. Omul, desi se sperie putin,  spune, de parca ar fi fost intrebat cat e ceasul si trebuie sa spuna “3 si-un sfert”, cu aceeasi chilluiala cu care ar fi platit pentru o punga de fornetti, de parca ar fi raspuns “bine” cand cineva l-ar fi intrebat “ce mai faci?”, deci, omul spune “pula-n ma-ta” si isi continua drumul cu jemenfichism.

Looking for Eric, R: Ken Loach, 116′

Luam replica (celebra, de altfel) “Life is like a box of chocolates”. Transformand-o in varianta ei englezeasca, “Life is like football, for fuck’s sake!” , va invit sa vedeti “Looking for Eric” , ultimul film al lui Ken Loach. Nu-mi place sa fac cronici filmelor, asa cum nu-mi place sa le citesc pe ale altora. E un film pe care il strongly recommend! Mai ales daca iti place fotbalul si l-ai urmarit vreodata pe Eric Cantona in actiune! Acum ai ocazia sa-l vezi jucandu-se pe el. Plus ca iti da strania, dar placuta senzatie de a te urca cu picioarele pe cei care te-au suparat in viata! La propriu.

Asa cum obisnuiesc, atasez trailerul.

The Blog Leapsha

Luai si eu leapsa asta de la Pete :

1.Când citiţi, pentru a marca locul unde aţi rămas cu lectura, folosiţi semne de carte sau îndoiţi paginile?
Am un semn de carte primit, facut la lucru manual in clasa a 3a. E cu buburuze. Si, in cazul in care se intampla sa incep o a 2a carte, mai am un semn de carte facut de mine la lucru manual in clasa a 3a. E cu linii strambe. De la stanga la dreapta, semnul de carte ardelenesc vs. semnul de carte oltenesc.

2. Aţi primit în ultimul timp o carte drept cadou şi, dacă da, care a fost aceasta?
Considerand ultimele 6 luni “ultimul timp”, da! Am primit! Am primit Marquez -”Despre dragoste si alti demoni” si am primit Llosa – “Scrisori catre un tanar romancier” si am primit Christensen – “Beatles”.

3. Citiţi în baie?
Nu, pentru ca nu am atentie distributiva! Sau, cum imi place mie sa spun, pentru ca imi place sa-mi concentrez atentia asupra unui singur lucru.

4. V-aţi gândit vreodată să scrieţi o carte şi, dacă da, care ar fi fost aceasta?
Nu, ma gandesc doar sa fac filme. Eventual sa scriu scenarii.Daca ma intrebai asta in liceu, evident, raspunsul ar fi fost “Da, ma gandesc sa scriu un volum de poezii despre framantari. In special ale sufletului.” Evident.
5. Ce credeţi despre colecţiile de carte de la noi?
Nu stiu ce sa cred despre colectiile de carte de la noi. Stiu doar ca unii oameni le cumpara pentru ca arata frumos si, implicit, si biblioteca (adica mobila) ar arata frumos si nu au niciun gand sa le citeasca. O colectie de carte personala ar trebui sa aiba carti vechi si noi, scrise in cate limbi intelegi, primite sau cumparate, mai scumpe si mai ieftine, mai rupte si mai lucioase. Adica exact asa cum e viata ta. Dar, mai ales, ar trebui sa fie cititie sau in curs de.

6. Care este cartea preferată?
N-am. N-am nici macar un film preferat. Nici macar o melodie preferata. Nici macar un fel de mancare preferat. Adica….cum sa alegi?!

7. Vă place să recitiţi unele cărţi şi care ar fi acestea?
Nu.Nu pot pierde timp recitind o carte cand sunt atatea altele de citit! Din punctul asta de vedere, sunt intr-o permanenta criza de timp. Si din multe alte puncte de vedere!
8. Ce părere aţi avea de o întâlnire cu autorii cărţilor pe care le apreciaţi şi ce le-aţi spune?
Mi-ar placea sa ma intalnesc cu autorul fiecarei carti care mi-a placut si sa beau cu el o noapte intreaga! Sau sa fumez!

9. Vă place să vorbiţi despre ceea ce citiţi şi cu cine?
Da! Imi place sa recomand! Imi place sa povestesc! Si imi place sa ascult recomandari si povestiri! Cu cine? Cu cine apuc!

10. Care sunt motivele care vă determină să alegeţi o carte pe care să o citiţi?
De exemplu, vine sora-mea si-mi tranteste 2 carti pe birou cu subtextul “Pune mana si citeste sa mai stii si tu ceva!”. De obicei m-a nimerit, a avut dreptate. Apoi mai sunt cartile pe care le-am cumparat eu sau pe care le-am primit de la oameni dragi mie. Un alt motiv care ma determina sa citesc e timpul liber.

11. Care credeţi că este o lectură “obligatorie”, o carte pe care cineva trebuie să o citească?
Pentru inceput, recomand imprietenirea cu Alexis Zorba, apoi toate cartile lu Kazantzakis. Apoi recomand toate cartile lui Marquez si Eliade, pentru ca, mai apoi sa recomand “Particule elementare” de Michel Houellebecq (sper ca n-am gresit) si apoi Dostoievski. Mai recomand “Codul bunelor maniere azi” si “1001 filme de vazut intr-o viata”. Neaparat “Constitutia Romaniei” . “Istoria credintelor si ideilor religioase” de Eliade – mai ales pentru cei credinciosi. Daca esti in clasa a 6a, maxim a 7a, citeste Coelho, daca vrei incepe cu “Alchimistul”. Camus, daca ai rabdare. O Enciclopedie si o Istorie a artei. Manualele de biologie din clasele 5-8. Manualele de psihologie si filosofie (in cazul in care nu studiezi mai aprofundat materiile astea). Citeste-l pe Freud, dar mai ales pe Einstein – “Cum vad eu lumea”. Poti sa citesti si cartea amandurora – “Why War?”. Daca ai o dupa amiaza libera, baga un Capote – “Breakfast at Tiffany’s”. Daca ai vazut “The Hours” si esti curios, da, merita sa citesti Virginia Wolf! Si mai recomand “Alice in Tara Minunilor” si “Peter Pan” oriunde, oricand, oricum. Si cum as putea sa ma opresc?!……………

12. Care este locul preferat pentru lectură?
Oriunde, numai nu cu ceasul la mana! Ma enerveaza teribil si nu stiu de ce! E singura ipostaza in care nu pot purta ceas! Cred….
13. Când citiţi ascultaţi muzică sau lecturaţi în linişte?
Intrebarea asta e asa….Cand mananci te scarpini sau numai duci la gura? Sau…cand te caci te si speli pe dinti? LECTUREZ IN LINISTE! EXACT ASA CUM BEAU JACK-ul CU 2 CUBURI DE GHEATA!

14. Vi s-a întâmplat să citiţi cărţi în format electronic?
CÁRT//E cărți f. 1) Scriere tipărită, legată sau broșată în volum. ♢
15. Citiţi numai cărţi cumpărate sau şi pe cele care sunt împrumutate?
Orice carte buna care imi pica in mana si sta acolo indeajuns de mult timp incat sa o pot termina. In orice ambalaj, oricat de vechi sau rupt, atata timp cat e vizibil scrisul.

16. O carte este pentru mine… Cum aţi descrie o carte?
O evadare.

O dau mai departe (haha) lu’ Bobo , lu’ Dragos , Ioaninei si celor 4 Pers Pi Ca Ce.

Domnule presedinte, aveti pantalonii rupti intre picioare…

 ai 3 incercari sa ghicesti pe cine a visat mama azi noapte
Lolo says: imi dai un indiciu?
Lolo says: pe Isus!
Alecs: nu
Alecs:  din tara noastra
Lolo says: pe mine!
Alecs: tu si iisus, great
Alecs: ultimul
Alecs:
Lolo says: pe Bocsa

Alecs: nu
Lolo says: mai da-mi o incercareee
Lolo says: 2
Lolo says: sa fie 5
Lolo says: peeeee
Lolo says: e o personalitate?
Alecs: se poate spune
Alecs: da
Alecs: pt mine nu e
Lolo says: pe inalt prea sfintitu
Lolo says: pe Basescu
Alecs: de ce crezi ca mama viseaza de-ai bisericii?
Alecs: daaaaaa

 DAAAA  )
Lolo says: )
Lolo says: cum?
Alecs: a zis ca a visat ca era la Ocna si il intreba ce sa ii faca de mancare
Alecs: si base a zis fasole cu ciolan
Alecs: )
Alecs: si avea pantalonii rupti intre picioare si i-a zis mama: domnule presedinte, aveti pantalonii rupti intre picioare, uitati aici unii de schimb
Alecs: cum sa visezi asa ceva?!

))   cine nu o stie pe tanti Dana, nu stie ce pierde!  Oricum, trebuie sa recunoasteti ca Freud ar fi fost intrigat!

Lhasa, Gabi si cu mine…

Gabi: http://www.cbc.ca/arts/media/blogs/popculture/2010/01/rip_lhasa_de_sela.html
Gabi: asculta si cantecele
Lolo says: cand am auzit ca a murit, m-am gandit ca iti place si ca iti pare rau
Gabi: da, ieri am plans ascultand ultimul cantec
Gabi: eu am vazut o in concert si cred ca este cel mai bun concert pe care l am vazut in viata
Lolo says: serios?
Gabi: nu am vazut pe nimeni capabil sa transforme sala palatului intr o atmosfera intima de bar
Gabi: schimba spatiul
Gabi: imi place mult de tot
Gabi: una dintre cele mai mari artiste ale deceniului
Gabi: cred ca ma atinge la fel ca janis joplin…
Gabi: both great storytellers
Lolo says:
Lolo says: vezi ca te citez
Gabi: nu am spus o eu
Gabi: au zis o altii mult inaintea mea
Lolo says:
Lolo says: da, o sa citez inclusiv asta
Gabi: )
Gabi: c faci?
Lolo says: ascult ce mi-ai trimis
Lolo says: apoi o sa citesc
Lolo says: vb cu lume
Gabi:http://www.nytimes.com/2010/01/08/arts/music/08lhasa.html
Gabi: si vezi ca dupa primul link este al 2lea cantec
Gabi: sa ii asculti versurile – de fapt sa le cauti p enet
Gabi is typing…
Gabi: e fabuloasa
Lolo says: i will

Pentru cei fara rabdare:

I got caught in a storm
And carried away
I got turned, turned around

I got caught in a storm
That’s what happened to me
So I didn’t call
And you didn’t see me for a while

I was rising up
Hitting the ground
And breaking and breaking

I was caught in a storm
Things were flying around
And doors were slamming
And windows were breaking
And I couldn’t hear what you were saying
I couldn’t hear what you were saying
I couldn’t hear what you were saying

I was rising up
Hitting the ground
And breaking and breaking

Rising up
Rising up

…

2009 vs. 2010

Am inceput 2009 cu nervii la pamant dupa ce evadasem dintre oameni parsivi si incompetenti. Totusi, am inceput 2009 cu o masina frumoasa pe care mi-o doream de mult. Si am ramas acasa, incepand sa-mi refac sufletul si corpul. M-am ridicat incet, cearcanele mi s-au dus treptat, oamenii aia au disparut sau am ales eu sa dispara. Mi-am jurat ca nu o sa ma mai intorc printre ei.

Am petrecut timp cu mine. Am dat raul la o parte, am vazut ca am ramas cu ceva bun, cu 5, 6 prieteni(chiar daca sunt departe), cu experienta de viata si de munca. Mi-am amintit ca mi-am ales meseria de regizor din nevoia de a da ceva lumii, de a lasa ceva in urma, de a lumina ochi si de a vindeca suflete, din dragoste pentru arta. Mi-am amintit ca asta vreau sa fac in viata. Din motive numai de putini stiute, in loc sa fac filme, am inceput sa fac voluntariate. Am ajutat, am initiat, m-am alaturat. Cu alte cuvinte, m-am inaltat.

Am luat-o pe Eva cu mine cand am venit. Am avut grija de ea, am vindecat-o. Acum e un caine fericit si sanatos, adica iubit.  Intr-un fel, ea reprezinta cel mai bine “parcursul” meu.

Si cand sufletul meu a inceput sa se vindece, cand am simtit ca incep sa definesc ce ar trebui sa insemne “eu”, m-am lasat de fumat, m-am reapucat de sport, am slabit 12 kg. Am inceput sa traiesc in armonie cu mine. Am redescoperit tenisul de masa si de camp. Alin si Mircea, va astept sa va fac un tenis!

Am cunoscut Clujul, am stat mult acasa, am muncit, mi-am ajutat parintii si bunicii, am facut lucruri pe care nu le-am mai facut din liceu sau generala. Am hoinarit prin satul in care am crescut, m-am dat cu sania, am jucat fotbal si bambilici, am fost dupa ciuperci in padure si la furat de pere. Am fost la rau dupa peste.

Am facut fotografii, nu poze, am dus din lucrurile mele oamenilor saraci. Am fost la TIFF, am citit, am vazut cateva sute de filme. Am renuntat la multe lucruri, pentru ca am invatat ca nu am nevoie de atatea, am reinceput sa port hainele din liceu. Am invatat sa respect banii si, paradoxal, acum cand nu-i mai am, ii strang, ii pun deoparte.

Mai presus de tot, mi-am castigat prieteni deschizandu-ma. Ra, Gabi, Alain va salut!

Am cunoscut oameni noi si minunati, nealterati inca de viata. Cu ei am intinerit si eu. Ei, liceenii destepti si cu vise multe, creeaza dependenta! Ei sunt cei care ma fac sa vreau sa fac lucruri pentru orasul meu, pentru ei si pentru mine! Pe ei ii iubesc si ma rog sa ramana senini ca acum! Sorin, Maria, Luci, Marusia, Tudor, Razvan, Tingi, Cristina, Andreea, Alex – cea mai frumoasa poza de grup. Codrin si Scop, pace!

Am invatat sa folosesc bormasina, soricelul, masina de tuns iarba, sa vopsesc, sa repar.  Am invatat multe despre masina mea si, drept urmare, ne intelegem foarte bine. Am petrecut impreuna peste 17 500 de km!

Camera mea a inceput sa prinda iar conturul meu.  I-am vazut pe ai mei fericiti impreuna si fericiti sa ma aiba aproape. Lor le datorez in cea mai mare masura regasirea mea. Ei sunt suportul meu intotdeauna!

Lor si lui Alex. Ei si cu Alex. Alex.

Asadar, incep 2010 zambind. Cu pofta de munca, cu dorinta de a face, cu sinceritate, respect, dragoste. Ba mai mult, incep 2010 razand chiar, cu maturitate si intelepciune. Cu inima deschisa, cu putere. Cu incredere si rabdare.

R.I.P Bucsi

Cand l-am cunoscut pe Bucsi m-am mirat de cat de vesel si deschis e. Apoi m-am mirat inca o data de cat ajutor a dat DTS Flow-ului in toate proiectele, fara vreun beneficiu pentru el.  Ii placea pur si simplu sa faca si sa se distreze facand. Prin asta, mi-a castigat respectul.

Cand am auzit ca a murit a picat vestea peste noi toti ca de undeva foarte de sus. Ce sa mai spui? Ce sa mai faci? L-am dus la groapa, am baut un pahar de vin in cinstea lui. Si i-am promis ca nu o sa-l uitam in tot ce o sa facem.

Bucsi, sper sa-ti faci si acolo cel putin atatia prieteni cati ai si aici!

Amintiti-va Craciunul

Va rog, amintiti-va ce inseamna Craciunul si, astfel, fiti luminosi, buni, calmi,  deschisi, corecti, rabdatori, zambitori.

Va rog, nu va indopati cu carnati, sarmale, cozonac sau orice altceva. E pacat de stomacul vostru. Va rog, nu beti ca porcii!  Ficatul vostru nu se poate regenera la nesfarsit!

Amintiti-va de toate relele si toate bunele de anul asta si vedeti care au fost mai multe.  Daca relele sunt pe primul loc, incercati sa schimbati asta!

Amintiti-va oamenii dragi si iubiti! Chiar daca nu sunteti langa ei, trimiteti-le toata dragostea voastra!

Familiei mele, lui Alex si familiei ei, lui Iahim, lui Alain si Gabi, Ramonicii, Ioaninei, Beatricioiului, lui Alin si Ancai, lui Cosmin si Cosminei, Dorului,  lui Mircea, Ovidiu, Andrei si Iuliei, Mihaelei, Shtrumfului si lui Adi, copiilor zambareti din DTS Flow, lui Bobo si tuturor celorlalti care sunt in mintea si in sufletul meu, CRACIUN FERICIT si pe mai tarziu!

Craig, Lucy, Shani and Cristina, Steve and Lucia MERRY CHRISTMAS  guys! Cheers!