Nationala a iesit din coma si Porumboiu…well, he did it again!

Urasc timpul scurt si lucrurile care se intampla simultan. Aseara am vazut TIFF, n-am vazut meciul. E a 2a oara cand sunt la TIFF(anul trecut am fost la Sibiu), dar e prima oara cand bat tara jumate special pentru TIFF. Asa ca am lasat TIFF-ul sa castige in favoarea fotbalului. M-am bucurat ca, la scurtmetraje, a castigat filmul Stancai Radu, “Pentru el”, pentru ca l-am laudat si aici, si pe http://severinforum.ro/showthread.php?t=1302. Cumva ma bucur si nu ma bucur pentru “cel mai bun film”. “Politist adj.” e un film bun, iar “Nord” – urmeaza sa-l vad azi de la 5. Dezamagirea mea e ca “Pescuit sportiv” n-a luat niciun premiu. Regret filmele bune nevazute si evenimentele ratate. Regret ca n-am apucat sa o salut pe dna Morgenstern si sa dau mana cu Mircea Albulescu. Si mai regret ca n-am avut timp sa o admir din departare pe Claudia Cardinale. Regret ca n-am petrecut mai mult timp cu voluntarii, sa ma bucur de entuziasmul lor. Regret ca n-am vazut 3xJarmusch.

Regret atatea pentru ca TIFF-ul de anul asta a fost cel mai apropiat de sufletul meu si as fi vrut sa dilat timpul, sa ma multiplic si eu, sa vad si sa ma bucur de TOT.

Nu-i nimic, la anul tot aici o sa fiu, pentru ca, ei bine, Clujul si TIFF-ul, mai ales in combinatia asta, creeaza dependenta.

Si, ca sa amplific bucuria, nationala de fotbal a facut ce ne asteptam, eu si tot poporu’, a invins in Lituania. Victoria nu inseamna numai castigarea meciului. Inseamna schimbarea atitudinii si a mentalitatii si inseamna revigorare. Un plus de putere si incredere, exact ce aveam nevoie.

Dacia pe 6 roti la TIFF

Uite ce propun eu:

si…

Propun sa facem un excercitiu de imaginatie, sa introducem(scuzata-mi fie indrazneala) Dacia in spot si sa ne gandim ce regizor ar putea veni cu ea la TIFF.

In capul meu nu e decat o varianta, una ingrata si imi cer scuze pentru asta, dar asa sunt si eu. Dar o s-o spun alta data…

Man on Wire

Nu vreau sa spun mai mult despre documentarul asta. Nici cate minute are, nici despre ce e. Poate unii stiti. Pentru cei care nu stiu, “Man on Wire” e un spectacol. Am facut imprudenta de a vedea filmul asta inainte de TIFF, pur si simplu pentru ca nu credeam ca o sa am ocazia sa-l vad in cinema. Si acum imi pare rau ca intai l-am vazut pe monitorul amarat al laptop-ului mei. Experienta cinematografica e unica. Am ramas din nou, vazandu-l a 2a oara, cu fluturi in stomac, nod in gand si cu o descriere detaliata, la sange, a celui mai mare vis al meu. Pentru ca despre asta e: despre cum un om nebun si frumos isi indeplineste un vis imposibil.

Ma bucur din suflet ca am putut sa-l vad intr-un festival. Atmosfera de TIFF a amplificat starile pe care le transmite, visele pe care le injecteaza. Cineva imi spunea ca paote fi folosit ca terapie pentru depresivi. Cred ca e adevarat.

Probabil ca daca l-as intalni pe Philippe Petit as simti aceeasi emotie coplesitoare pe care am simtit-o cand l-am cunoscut pe Coppola si cand tremurand i-am intins carnetul de student sa-mi dea un autograf.  Oricum, e unul din oamenii pe care o sa-i intalnesc cel putin o data.

Pescuit sportiv R:Adrian Sitaru, 2009, 80′

PESCUIT SPORTIV (Hooked, România, 2009) 80’
R. Adrian Sitaru. Cu: Ioana Flora, Adrian Titieni, Maria Dinulescu.
Un cuplu e pe cale să aibă experienţa vieţii lor. După ce
provoacă un accident de maşină în care lovesc grav o tînără
prostituată, femeia îi cere bărbatului să păstreze secretul. Cu
toate astea, prostituata e bine-mersi şi gata să-i confrunte,
indiferent de consecinţe… Dublu premiat pentru interpretare
feminină la Salonic, 2008.

Pentru mine e cea mai placuta surpriza de la TIFF. Nu o sa spun nimic rau despre filmul asta pentru ca nu am ce!  Excelent gandit si realizat de regizor, care e si scenarist. Ideea filmarii e ingenioasa, aceea de a filma totul prin unghiuri subiective: adica fiecare cadru e un personaj si personajul care vorbeste se uita fix in camera. Pentru unii se poate sa fi fost obositor sa vada un film numai cu cadre hand held, dar pentru mine a fost o placere.

E un film cu buget practic 0, pe banii regizorului, un film repetat o luna si filmat in 10 zile. Un film facut cu prieteni, pentru ca actorii l-au facut “de dragul meseriei”. A fost vazut de cineva in Franta, placut si trecut in pelicula pe banii lor.

Scenariul e foarte bun! E o poveste cu cap si coada, cu ups & downs, cu personaje conturate foarte bine, credibile, iar relatiile dintre ele clare si extrem de interesante. E un film gandit, simtit si lucrat, facut cu dragoste si pasiune.Iar actorii, mai ales Maria Dinulescu, sunt senzationali.

Poate fi interpretat in atatea feluri, ca de fiecare data cand il vezi iti spune si arata altceva. E plin se simboluri, e ireal si incredibil de real, e o adevarata desfatare. Mi se pare ca spun prea putin, dar sper din tot sufletul sa nu plece nepremiat de la TIFF. Si sper sa-l revad curand.

Recunosc ca mi-a placut mai mult decat “Politist, adj” si il felicit si salut pe Adi Sitaru.

Politist, adj. R:Corneliu Porumboiu, 2009, 115′

POLIŢIST, ADJECTIV (Police, Adjective, România, 2009)
115’
R. Corneliu Porumboiu. Cu: Dragoş Bucur, Irina Săulescu, Vlad
Ivanov.
Un fals policier despre un tînăr poliţist de provincie care îşi
pierde încrederea în legea pe care ar trebui s-o aplice. Unul
dintre cele două filme care a reprezentat România în selecţia
oficială a Festivalului de la Cannes din acest an, în secţiunea
Un Certain regard, distins cu Premiul FIPRESCI şi Premiul
juriului.

Cel mai asteptat film romanesc. Ma bucur ca am ajuns sa-l vad. O idee laudabila, o ironie inteligenta la adresa incompetentei politiei romane. Un semnal de alarma tras inca o data impotriva sistemului invechit si al mentalitatii de la noi.

Dragos Bucur e un politist care lucreaza la un caz despre liceeni si droguri. Un caz care n-ar trebui sa dureze atat de mult(vreo saptamana), in opinia sefilor lui. Dureaza atat de mult pentru ca politistul asta atipic isi asculta intuitia si legile lui morale nu-l lasa sa faca ceva ce ar regreta mai tarziu. Plus ca politistul asta atipic crede ca in cativa ani consumul de iarba va fi legalizat.  Pana la urma, sistemul il inghite.

Povestea e buna si bine aleasa. Iar unele secvente sunt genial de comice, de un umor de foarte buna calitate.Actorii isi fac treaba foarte bine.

Ce m-a deranjat, insa, au fost unele secvente si unele cadre. Probabil ca Porumboiu le-a perceput altfel, dar pe mine, ca si pe spectatorii din jurul meu, pe noi intarzierile astea ne-au deranjat. Sunt unele secvente prea lungi, mult prea lungi, in care se intampla prea putin pentru cat de lungi sunt. Iar unele cadre, toate fixe, devin uneori enervante. Dialogul e de foarte buna calitate, dar as fi vrut sa fie constant sau macar as fi vrut sa fie prezent in mai multe secvente. Pentru cat de bune sunt unele replici, pe atat de obositoare e linistea din alte secvente.

Inteleg ca si aceasta abordare a filmului, prin cadre fixe, lungi si greoaie poate fi perceputa tot ca pe o critica la adresa sistemului, dar mi-as fi dorit sa vad un decupaj mai lucrat. Si mi-as fi dorit sa vad cadre din mana. Mi-as fi dorit sa vad un unghi subiectiv, un trav, ceva…

E un film cu un buget de 700 000 €, jumatate veniti de la CNC. Pentru mine, e un film de nota 8.

Film si Fotbal (la TIFF)

Atunci cand niste regizori si actori se hotarasc sa joace fotbal, iese treaba serioasa. Si cand se hotarasc sa joace impotriva echipei nationale a persoanelor fara adapost, initiativa devine intru totul laudabila. Si, de pe margine, totul pare foarte interesant si distractiv.

Scurtmetraje la TIFF

Ieri a fost o zi fericita pentru mine, pentru ca am apucat sa las treaba la o parte si am putut, si sa vad filme, si sa merg la meciul de fotbal.

Scurtmetrajele s-au prezentat bine, Chirilov a facut treaba buna, desi am avut impresia ca oferta a fost cam saraca.

Oricum, uite cateva titluri:

“A Family” un film scris si regizat de Emanuel Parvu. Si in care a si jucat. Mi s-a parut cel mai riguros, inchegat, realist, matur, puternic dintre filme. Scenariul e primul punct forte, of course. Dialogul exceleaza. La care se adauga Laura Vasiliu, Gabi Spahiu, Anca Sigartau, s.a. Totul se intampla la tara, cand “the family” se aduna la o masa. Ingredientele corecte pentru o comedie buna.

“11 PM” – un film gandit si lucrat, dar se simte tineretea echipei. E vorba despre 3 intamplari care au loc in acelasi timp si care ajung sa se  intrepatrunda la ora 11 noaptea. O idee laudabila, gen Crash si Gomorra.

“Tarantyno” e un film indraznet. Incepe haios, te termina tragi-comic. Dar, ca tot se cheama “Tarantyno”, i-as fi zis regizorului: GO FOR IT! – arata sange, violenta, ciocane in cap, nebunie in ochii vii sau morti! Stiu, mi-ar fi raspuns ca nu ar fi avut resursele necesare pentru asa ceva. Dar totul e sa stii ce vrei si sa scoti cel mai mult dintr-un film. Apoi resursele vin si ele.  Anyway, trailerul e pe Youtube.

“Nunta lui Oli” un film al lui Tudor Jurjiu, produs de Tudor Giurgiu. Un film bunicel, cu amareala romaneasca.

“Bric Brac” un film al lui Gabi Achim(unul dintre componentii echipei de fotbal a Artistilor) al carui director de imagine e Marius Iacob, DOP-ul cu care am lucrat si eu la “Mantaua” ( mai multe http://lolosays.wordpress.com/2007/11/20/experienta-maia-morgenstern/ ) si cu care mai sper sa lucrez, pe care il salut cu drag.

Filmul care cred ca a prins cel mai mult la public, filmul cel mai comercial, filmul pentru politehnisti si aseisti, pentru seri linistite de betie in camin ramane “Pentru el”, al lui Stanca Radu. Sursa de inspiratie este Youtube. Si ca sa intelegeti ca am dreptate, poftim: INTAI ORIGINALUL, APOI FILMUL. Enjoy!

Asa-i ca-i tare ideea?

Ascunzisul/ Il nascondiglio SUA-Italia (2007)

In seara asta am avut timp sa merg la un film la TIFF. Mare greseala!

Uite outline-ul oficial:

ASCUNZIŞUL (The Hideout / Il Nascondiglio, SUA-Italia,
2007) 100’
R. Pupi Avati…(ASA NUME, ASA FILM!)… Cu: Laura Morante, Treat Williams, Rita
Tushingham.
O femeie frumoasă se confruntă cu o triplă crimă, un masacru
vechi de 40 de ani al cărui autor nu a fost descoperit,
un caz cutremurător pe care trebuie să-l rezolve în ciuda
circumstanţelor potrivnice, cu ajutorul celor mai neaşteptate
dintre creaturi…

Pe departe, unul dintre cele mai proaste filme la care am mers!  Partea cu femeia frumoasa e adevarata, restul sinopsisului e insa impachetat intr-un ambalaj mult prea frumos… Scenariul e de nota 0, lucru care duce la un film de nota 1. Nimic nu se leaga, nimic nu e credibil. Abundenta de clisee. Relatiile dintre personaje sunt bizare si firave. Sirul intamplarilor e de domeniul unui fantastic de proasta calitate. De fapt, totul e de proasta calitate. Singura, actrita principala incearca sa joace un rol slab, incearca sa interpreteze un personaj care nu are cum sa isi creeze credibilitate intr-un mediu ieftin. Si toate astea timp de 100 de minute. Ar trebui sa primesti bani ca sa vezi un astfel de film, nu sa ii dai tu, chiar si cu reducere.Ca gen, e un thriller de cea mai proasta calitate.

Pentru masochisti, filmul ruleaza din nou miercuri de la ora 21.00, la Cinema City, sala 9.